marți, 31 mai 2016

Întâlnirea tinerilor cu Biserica,


Întâlnirea dintre tânăr şi biserică este un nod vital în desfăşurarea vieţii acestuia. E drept că tinerii nu cunosc adevărata valoare a credinţei şi riturilor care alcătuiesc Biserica Ortodoxă. Acest “handicap” poate fi o piedică în integrarea lor în comunitatea parohială, dar poate fi și un atu - tinerii aflați la prima lor tangență cu Biserica vor fi mult mai curioși, vor pune întrebări (poate chiar pline de îndoială) și se vor asigura că sunt în deplină cunoștință de cauză.
În zilele noastre vedem tot mai mulți tineri care se îndepărtează de Biserică. Comoditatea și nepăsarea, născute dintr-o educației anti-clericală, sunt doar primii factori care pot să determine un tânăr să prioriteze trupul, statutul social și reputația și să neglijeze sufletul și conștiința. Pe lângă aceștia se numără și:
-necunoașterea religiei ortodoxe și valorilor acesteia;
-dezinteresul;
-preluarea opiniilor eronate;
-neimplicarea tinerilor în activitățile parohiei de care aparțin sau în activitățile organizate de aceasta în afara slujbelor;
-lipsa educației creștine;
-influența mass-media și a factorilor apropiați tinerilor (rude, prieteni, profesori etc.);
-Distragerea (petreceri, fumat, alcool, droguri, sexualitate precoce etc.).
Se poate vorbi chiar despre un abuz pe care mass-media îl exercită în special asupra tinerilor. Acestora li se inoculează rușinea față de valorile naționale, îndoială în morala creștină,  sexualitatea libertină și fără responsabilitate, egoismul și egocentrismul, care vin la pachet cu o instabilitate psihică. Tinerii sunt mereu stresați pentru viitorul lor, imaginea de sine și alegerile pe care le fac. Totul devine astfel o cursă, în care doar cei fără milă și fără remușcări își pot asigura un trai îmbelșugat. Așadar, ce poate face Biserica pentru tineri ca aceștia să o slujească, fiecare după putințele și darurile sale? Cum gestionăm marea întâlnire dintre Biserică și tineri? și mai important, cum îi vom ține pe tineri aproape de Biserică?
Soluțiile vin chiar din partea tinerilor. În urma unui chestionar adresat tinerilor care frecventează Biserica cu regularitate și celor care nu prea au tangență cu aceasta facem câteva propuneri:
1. Organizarea de întâlniri cu tinerii. În cadrul acestora:
v  să fie dezbătute teme de interes social și religios;
v  să le fie tinerilor prezentate Biblia, personalități culturale și sfinți, astfel încât cultura să se lege de religie;
v  tinerii să poată adresa întrebări la care să primească răspunsuri cuprinzătoare și pe înțelesul lor;
v  să fie vizionate filme/materiale care să le dezvolte cultura generala si valorile morale;
v  este necesar ca preotul să fie maleabil  – tânărul este principala “țintă” a activităților, așa că este nevoie de calm și precizie pentru a răspunde tinerilor la întrebări;
Alte activități propuse:
v  Ieșiri în natură + jocuri interactive;
v  Participarea la festivaluri de tradiții și cultură, concursuri etc;
v  Grup de dezbatere;
v  Seri de vizionare de film + dezbatere pe tema acestuia;
v  Ateliere de lucru manual;
v  Club de lectură (cu lecturi clasice/contemporane care să fie în concordanță atât cu nevoia lor de cunoaștere cât și cu moarala creștină);
v  Activități de ecologizare;
v  Cor;
v  Pelerinaje.
2.  Participarea preoților la orele de religie. Mulți tineri consideră ora de religie ca fiind “plictisitoare” “inutilă” sau chiar că ar trebui scoasă din orarul școlar, oricum foarte încărcat. Totuși acest lucru se poate schimba dacă un preot se implică cordial în demersul acestor ore.
3. Implicarea tinerilor în bunul mers al vieții liturgice, duhovnicești și administrative a Parohiei. Pentru ca tinerii să se apropie de comunitatea parohială care se află în proximitatea lor, trebuie ca amândouă părțile să conlucreze.
v  Preotul să fie deschis cu tinerii și să aibă inițiativă (să propună activități în care să îmbine utilul cu plăcutul / lumescul cu sufletul);
v  Oamenii care alcătuiesc comunitatea să fie deschiși;
v  Tinerilor să li se ofere șansa de a fi parte activă a Bisericii (în cadrul slujbelor, a curățeniei, a obiceiurilor de sărbători etc.);
v  Tinerii trebuie să fie dornici să se apropie de preot și să-i propună activități;
v  Să se apropie de Biserică chiar și prin intermediul prietenilor, rudelor, cunoscuților etc;
v  Să aibă mintea și inima deschisă spre aflarea Dreptei Credințe, a iertării, ascultării și Iubirii de Dumnezeu.
Tinerii au un simț al autoconservării și al nevoii de a se exprima mult mai accentuat față de celelalte vârste. Astfel dorința unei fețe bisericești de a se integra în universul lor plin de taine, confuzie și schimbări bruște se poate materializa dacă în dialogul dintre ei preotul nu-l va combate din prima pe tânăr fapt ce va fi răsplătit cu un răspuns pozitiv. Doar așa preotul poate vedea cu adevărat problemele cu care se confruntă fiecare tânăr și poate oferi sprijin și înțelegere.
Cea mai bună modalitate de a interacționa cu tinerii este de a le oferi un mediu relaxat, departe de rigorile conduitei religioase, în care ei se pot destinde și pot (re)deveni ei înșiși. Astfel preotul are ocazia să îi cunoască profund și să se implice în viața lor fără ca aceștia să se simtă presați.


Material întocmit de tânăra Iulia Ioana Perșa
președintă ATCOR Gherla 
și elevă în clasa a XI-a la Liceul Teoretic Ana Ipătescu Gherla