miercuri, 22 septembrie 2010

Scurt istoric al parohiei ortodoxe Băiţa,


Scurt istoric al bisericii
Sfinţii Arhangheli Mihail si Gavriil din Băiţa

Amplasată la sud-vest de Municipiul Gherla (azi parte componenta a acestuia) localitatea Băiţa este o veche aşezare românească ale cărei origini se întind până in secolele XII-XIII. Pe teritoriul său s-au găsit urme de locuire încă din epoca neolitică şi apoi din epoca romană, folosirea apelor minerale de aici, in scopuri terapeutice, făcându-se încă de atunci.
Atestat documentar în anul 1214 sau după alte surse în 1293, satul, cu denumirea in maghiară, Kero, a făcut parte in secolul al XVI-lea din domeniul Cetaţii Ciceului, domeniu stapânit de domnitorii moldoveni şi aflat sub jurisdicţia canonică a Episcopiei Ortodoxe a Vadului, întemeiată de Ştefan cel Mare. Biserica românească veche a satului e posibil să se fi construit în aceasta perioadă, pe locul alteia mai vechi de lemn.
Structura confesională a domeniului în timpul stăpânirii lui Stefan cel Mare era masiv ortodoxă românească. Cele 41 de sate din totalul de 54 câte se găseau în componenţa domeniului la 1553 formau parohii ortodoxe cu preoţi români care asigurau asistenţa religioasă a locuitorilor şi sumara instrucţie a copiilor.
Ştiri mai precise despre vechea biserică şi despre situaţia religioasa a românilor din Băiţa avem din secolul al XVIII-lea. Biserica este amintită într-o conscriptie din 1763. Era închinată Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, hram pe care îl are şi azi, şi avea ziduri groase de piatră, formând un plan navă, cu altarul decroşat, semicircular, atât la interior cât şi la exterior. Turnul clopotniţă era amplasat deasupra pronaosului fiind construit din lemn la fel ca şi acoperişul. Adăpostea printre altele, două valoroase icoane pe lemn, Maica Domnului cu Pruncul şi Deisis, care se păstrează pănă azi. Biserica mai este menţionată în documente în anul 1840, 1844 şi 1888 când a fost renovată. În secolul al XX-lea s-a aflat într-o continuă stare de degradare, alunecările de teren din anul 1970 grăbindu-i ruina.
În anul 1948, şi în Băiţa ca şi în alte părţi din Transilvania, a avut loc revenirea în sânul Bisericii Ortodoxe Române a preoţilor şi credincioşilor greco-catolici, parohia noastră fiind transformată în filie pe lângă parohia Livada, situaţie care a durat până în anul 1992 când a redevenit parohie. După ce slujirea liturgică nu a mai fost posibilă in vechea biserică, serviciile religioase s-au oficiat în vechea casă parohială transformată în capelă, iar băiţenii au trecut la construirea unei noi biserici începând cu anul 1983. Restricţiile regimului comunist au fost simţite din plin dar râvna credincioşilor coordonaţi de preoţii parohi şi in special de prim epitropul de atunci, Teodor Ungur a făcut ca biserica să se poată ridica, fiind sfinţită în anul 1992 de către Preasfinţitul Irineu Bistriţeanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului.
Dintre preoţii care au slujit comunitatea din Băiţa, îi amintim pe Moise Cosma (1868-1877), Vasile Borgovan, Simion Pop, Constantin Hossu, Grigore Jurga (1902-1908), Ioan Vereş (1908-1909), Augustin Ciciovan (1909-1921), Ioan Tătaru (1921-1924), Iosif Sângeorzan (1924-1925), Aurel Petruca (1925-1927), Ioan Costea, Coriolan Podoabă, George Câmpean (1929-1935), Alexandru Mureşan (1935-1945), Câmpean George(1945-1948), Alexandru Papiu(1948-1956), Iuliu Popovici (1956-1959), Mihai Fârtan (1960-1987), Iosif Chezan (1987-1992), Pavel Baciu (1992-2006). Din anul 2007 până în prezent preot paroh este Iulian Paul Isip.
Începând cu anul 2005, în biserică s-au efectuat lucrări de renovare, înlocuindu-se cu gresie podeaua de lemn şi introducându-se încălzirea centrală. Dar lucrările importante de renovare a bisericii au avut loc în anii 2009-2010, prin zugrăvirea pereţilor exteriori cu tencuială decorativă, recondiţionarea tablei şi a jgheaburilor, îmbrăcarea aleilor în granito-gresie şi ridicarea altarului de vară. Toate acestea creează o atmosferă frumoasă de rugăciune şi căldură sufletească, proprii poporului român dreptcredincios.

Prof. Ioan Moldovan

vineri, 17 septembrie 2010

PRINTRE DEALURI, ÎNGERI ŞI OAMENI...


Pe maluri someşene, pulsul are specificul lui. De o parte şi de alta a rîului se înşiră, ca într-o salbă, sate devenite astăzi comune, care s-au încăpăţînat să însemne ceva în geografia acestui spaţiu transilvan. Pe şoseaua Cluj-Bistriţa, într-un popas discret, încărcat însă de istorie, cultură şi spiritualitate, te întîmpină vechile Băi termale, a căror aşezare în răscruce te îndeamnă să cuprinzi în paleta privirii aşezarea localităţii Băiţa, astăzi devenită cartier al municipiului Gherla.
Evoluînd sub auspiciile mişcării de viaţă specifice acestei cetăţi, localitatea Băiţa are şansa să asiste la un dialog spiritual între simbolistica impunătoarei catedrale ce domină oraşul şi spaţiul sacru ce încadrează vestita mănăstire de la Nicula, cu Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.
Biserica din Băiţa, ca şi celelalte biserici aparţinînd parohiilor din preajmă, este, practic, ctitorită de Sfînta Mănăstire de la Nicula. Oamenii locului, ai Băiţei, îşi spun „băiţeni” şi, statorniciţi pe o vale într-un relief deluros, prin comunicare cu spaţiul deschis al Gherlei, şi-au diversificat şi preocupările. Aşa se explică gradul înalt de emancipare, de deschidere spre nou, spre comunicare şi informaţie.
O dimensiune a trăirilor interioare de care au fost multă vreme lipsiţi, trăită doar în surdină, era nevoia de înălţare duhovnicească. O conjunctură favorabilă a adus în parohia Băiţei „omul potrivit la locul potrivit”, pe preotul paroh, părintele Iuliu Paul Isip care, deşi foarte tînăr, într-un timp foarte scurt (2007 – 2010), sprijinit de enoriaşii pe care a ştiut să-i atragă şi să-i implice, a realizat performanţe gospodăreşti şi spirituale deosebite. Astfel, a modernizat şi zugrăvit biserica, a deschis un muzeu cu obiecte de cult aparţinînd bisericii vechi, astăzi devenită monument istoric. De asemenea, a construit şi un altar de vară şi a îmbogăţit tezaurul bisericesc prin bunăvoinţa credincioşilor. Pe de altă parte, a efectuat o serie de pelerinaje împreună cu enoriaşii, a organizat corul bisericii, spectacole cu copiii etc.
Un eveniment deosebit a avut loc duminică, 12 septembrie 2010, cu ocazia resfinţirii bisericii cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”. Slujba de resfinţire s-a desfăşurat în faţa unei mulţimi imense de credincioşi localnici, din parohii apropiate şi episcopii îndepărtate, cu participarea unui sobor de 14 preoţi, şase diaconi şi un cor de teologi, alături de corul Catedralei Episcopale din Gherla. O onoare deosebită a însemnat pentru biserică prezenţa Arhimandritului Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Episcopia Clujului, care a condus slujba de resfinţire, precum şi a Protopopului Gherlei, preotul Aurel Mureşan. Într-un gest de recunoştinţă faţă de credincioşii parohiei Băiţa, Arhimandritul Dumitru Cobzaru a oferit diplome „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” acelor fii ai satului şi enoriaşilor care au sprijinit activitatea culturală, administrativ-gospodărească şi filantropică a parohiei ortodoxe Băiţa. De asemenea, a mai primit „Diploma de aleasă cinstire” din partea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului consilierul parohial, deputatul Horea Uioreanu. Pentru modul exemplar în care şi-a onorat misiunea duhovnicească, preotului paroh Iulian Paul Isip i-a fost acordat gradul de sachelar (purtător de BRÎU ALBASTRU).
Acest moment însemnat din viaţa parohiei ortodoxe Băiţa s-a putut desfăşura într-o înălţătoare atmosferă duhovnicească, avînd sprijinul remarcabil al enoriaşilor pe care se cuvine să-i amintim aici: Ioan Ditz, Liviu Moşuţan, Tănase Miclea, Ioan Fărcaş, Augustin Micleşan, Marius Sălătioan, Sorin Banci, Alex Ferseta, Octavian Man, Laurean Miclea. Minunata sărbătoare de suflet a fost marcată şi de frumuseţea unei zile senine, în care spaţiul s-a pătruns de respiraţie divină.

Ionel ANDRAŞONI (material preluat din cotidianul "Făclia")

Resfinţirea bisericii ortodoxe Sfinţii Arhagheli Mihail şi Gavriil Băiţa


Duminica 12 septembrie, într-o însorită zi de toamnă, comunitatea ortodoxă din cartierul Băiţa, alături de invitaţi veniţi mai de aproape sau mai de departe, a trăit bucuria resfinţirii bisericii sale cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil".
Construită cu dificultate în ultimul deceniu al regimului comunist şi sfinţită în anul 1992, biserica a trecut în ultimii doi ani printr-un amplu proces de renovare exterioară, la care s-a adaugat recondiţionarea exterioară a fostei case parohiale, precum şi construirea unui altar de vară în incinta sa. Toate aceste lucrări au cerut şi o înnoire duhovnicească a locaşului de cult, care s-a realizat prin resfinţirea lui.
Programul zilei a început cu slujba sfinţirii apei, continuand cu rânduiala sfinţirii bisericii şi oficierea Sf. Liturghii. Slujba de sfinţire a fost săvârşită de către Prea Cuviosul Arhimandrit Dumitru Cobzaru, Exarh al Mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, în calitate de delegat al Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu Anania, împreună cu un numeros sobor de preoţi şi diaconi.
Ariepiscopia Clujului a oferit diplome de înaltă cinstire Consiliului Parohial şi deputatului de Gherla, Horea Uioreanu, iar Parohia Băiţa a înmânat diplome în semn de mulţumire celor care au contribuit la buna desfăşurare a acestor lucrări.
Pentru zelul pastoral şi realizările deosebite, preotul paroh al Băiţei, Iulian Paul Isip, a fost distins de către ÎPS Bartolomeu, prin protopopul ortodox al Gherlei, Aurel Mureşan, cu rangul de sachelar, cu drept de a purta brâu albastru.
Printre invitaţii se seamă la ceremoniile de resfinţire s-au mai numarat primarul Municipiului Gherla, Ionel Ovidiu Drăgan, Gheorghe Benea, directorul Loteriei Române şi pe doamna Maria Mureşan, primarul comunei Iclod.
Manifestările dedicate resfinţirii bisericii s-au încheiat în seara aceleiaşi zile la Căminul cultural din Băiţa cu un frumos program de jocuri populare.


prof. Ioan Moldovan